El virus hpv papiloma

În anumite ţări cu  venituri reduse din Asia şi Africa, prevalenţa HPV este foarte asemănătoare la femeile din toate  grupele de vârstă. Tipurile HPV 16 şi 18 au fost cele mai frecvente la scară mondială, HPV  16 fiind tipul el virus hpv papiloma mai întâlnit în toate regiunile.

HPV 18 şi ale tipuri oncogene precum 31, 39, 51,  52, 56, 58 şi 59, au avut o prevalenţă similară şi au făcut parte din tipurile cele mai întâlnite după  HPV Femeile el virus hpv papiloma cu un tip de HPV dat pot fi co- infectate sau infectate ulterior cu alte  tipuri care pot cauza leziuni cervicale.

Infecţia cu virusul HPV (Human papilloma virus)

Nu s - a observat nicio tendinţă clară în funcţie de vârstă. Prevalenţa  HPV  estimată la bărbaţi  a fost maximă la vârste uşor mai înaintate decât la femei şi a rămas constant ă sau a scăzut uşor odată cu înaintarea în vârstă. Cea mai  mare prevalenţă s-a întâlnit la bărbaţii HIV-pozitivi care el virus hpv papiloma relaţii sexuale cu alţi bărbaţi.

Infecţiile HPV  anale sunt foarte întâlnite la bărbaţii care au relaţii sexuale cu alţi barbati,  şi sunt  aproape universal prezente la cei infectaţi cu HIV. Prevalenţa HPV cea mai ridicată la bărbaţi s—a înregistrat în Africa ,  în timp ce  prevalenţa cea mai scăzută a acestui virus  s - a observant la bărbaţii din regiunea Asia — Pacific. Vârsta nu a fost asociată cu un risc de pozitivitate pentru tipurile HPV 6, 11, 16, 18  sau pentru  orice alt tip testat.

Virusul HPV: mod de transmitere şi reguli de scădere a riscului de infecţie

Cancerul de col uterin asociat cu  HPV la femei :  Infecţia persistentă cu genotipuri HPV oncogene  cu risc crescut este puternic asociată cu dezvoltarea  cancerului de col uterin. Riscul dezvoltării  unui carcinom cu celule scuamoase este de aproximativ    de ori mai mare după o infecţie cu HPV 16  şi de aproximativ   de ori mai mare după o infecţie cu HPV 18comparativ cu riscul  existent la femeile neinfectate.

În timp ce infecţia cu un tip HPV cu risc oncogen crescut este cauza principală pentru aproape  toate tipurile de cancer de col uterinaceste  infecţii nu cauzează întotdeauna cancer. Majoritatea  femeilor infectate el virus hpv papiloma HPV cu risc crescut nu dezvoltă cancer  datorită faptului că majoritatea  infecţiilor au o durată scurtă de viaţă şi virusul se el virus hpv papiloma de obicei spontan în decurs de 2 ani. Infecţia  cu HPV  cu risc crescut persistă la femei numai într - un procent mic ;  numai o mică parte  din aceste infecţii cronice evoluează către precancer iar din acestea ,  chiar şi mai puţine vor  progresa către cancer invaziv.

Numărul de decese cauzate de cancerul de col uterin în întreaga lume în anul este  estimat la  Programele de depistare implementate corespunzător contribuie la rata scăzută a mortalităţii observată în anumite ţări. Ratele de mortalitate mai ridicate din alte ţări sunt datorate  cel puţin în parte unei co-infecţii cu HIV sau cu alte infecţii cu transmitere sexuală ITS.

O analiză sistematică a relevat faptul că incidenţa generală raportată anual pentru bărbaţi şi femei   a verucilor anogenitale noi şi recurente   a fost el virus hpv papiloma   şi la ,  cu o valoare medie de5  la Incidenţa anuală medie estimată a verucilor anogenital e noi a fost de   la   la bărbaţi şi de5  la   la femei.

Infecţia HPV cu diferite tipuri specifice este şi cauza virus del papiloma humano benigno cancere ale anusuluiorofarigelui ,  vulvei, vaginului şi  penisului. Ratele de incidenţă ale acestor cancere sunt mult vierme maro scăzute decât cele ale cancerului de col uterin incidenţă globală estimate a cancerului anal  de aproximativ 1  lacu 27   de cazuri pe an.

• Cancer malign la vezica urinara

• Когда он вылетает.

• HPV - Wikipedia

Agentul pathogen Virusul papiloma uman face parte din familia Papillomaviridae. Virionii nu sunt înfăşuraţi şi  conţin un genom ADN dublu — catenar.

Materialul genomic  este închis într -o capsidă icosaedrică ce conţine proteinele structural majoră şi minoră L1  şi respectiv L2.

Aceste virusuri sunt de  înaltă specificitate pentru ţesuturi şi infectează atât epiteliul cutanat, cât şi pe cel mucos. Pe baza secvenţei genomice a L1,  gena care codează Principala proteină capsidă,  au fost identificate şi  caracterizate prin analiză moleculară peste    de tipuri HPV.

Aceste tipuri HPV sunt  clasificate în funcţie de potentialul lor de a  induce cancer  în grupele  cu risc crescut şi scăzut. Distribuţia el virus hpv papiloma prevalenţa acestor tipuri HPV la pacienţii cu cancer  evoluează în  timp şi sunt în general omogene la scară mondială. În unele cazuri,  infecţia  persistentă cu tipuri cu risc înalt poate  evolua până la carcinom invaziv la locul infecţieiîn principal pe tractul genital,  dacă nu este  detectată şi tratată în mod coresp unzător.

Infectie genitala cu Human Papilloma Virus (HPV)

Infecţia persistentă cu HPV  este el virus hpv papiloma cauză necesară a  cancerului de col uterin. Infecţia persistentă cu HPV  este definită de prezenţa AND - ului HPV de tip specific în probe  biologice repetate de - a lungul unei perioade de timp ,  de obicei 6 luni ,  deşi această perioadă de  timp nu este universal acceptată.

Infecţiile persistente pot evolua către leziuni intraepiteliale  scuamoase premaligneclasificate din punct de vedere histopatologic drept neoplazii  intraepiteliale cervicale NIC. Intervalul dintre infectarea cu HPV şi progresia către carcinom invaziv este de obicei de  10  ani  sau mai mult.

Autor: Paula Rotaru HPV este prescurtarea de la Human Papiloma Virus şi este un virus extrem de contagios, infecţia cu acesta fiind frecvent întâlnită. Există totuşi o latură pozitivă, şi anume că virusul poate dispărea în timp, însă doar în cazurile în care sistemul imunitar este suficient de puternic şi poate lupta împotriva acestuia. Din nefericire consecinţa cea mai gravă este că HPV-ul poate duce la apariţia cancerului de col uterincare este al doilea ca frecvenţă dintre toate tipurile de cancer în întreaga lume primul loc fiind ocupat de cancerul de sân. Există peste de tulpini de HPV, infecţiile produse fiind asimptomatice. Dintre acestea, afectează zona genitală a femeilor şi a bărbaţilor şi se clasifică în două mari categorii: HPV cu risc oncogen scăzut: pot provoca o serie de alte afecţiuni benigne, vegetaţii veneriene; HPV cu risc oncogen crescut: infecţia persistentă cu tipurile oncogenice poate produce leziuni precanceroase intraepiteliale de grad înalt sau cancer de col uterin la femei ; 15 tipuri de HPV pot determina apariţia cancerului de col uterin, cele mai frecvente el virus hpv papiloma nivel mondial fiind tipurile 16, 18, 45,

Fundamentul acestei progresii nu este bine înţeles, însă printre condiţiile  predispozante şi factorii de risc se numără: tipul  HPV — gradul său de oncogenitate; statutul  imunitar—susceptibilitate mai mare la persoanele imunocompromise,  cum ar fi cele infectate cu El virus hpv papiloma sau care urmează tratament imunosupresor; coinfecţia cu alte ITS, cum ar fi herpes simplex,  chlamydia  şi infecţii gonococice;  paritatea numărul de copii născuţi   şi  vârsta tânără la prima  naştere; tabagismul.

Cancerul de col uterin este al patrulea cel mai întâlnit tip de cancer la femei, şi al şaptelea în general, cu o estimare de Infecţia  HPV  cu tipuri cu risc scăzut cauzează veruci anogenitale la femei şi bărbaţi  condiloame  acuminate sau veruci veneriene.

Intervalul de timp mediu raportat între infecţia cu HPV  tipurile el virus hpv papiloma sau 11  şi dezvoltarea verucilor anogenitale este de 11 — 12  luni la barbate şi 5 — 6  luni la femeile  tinere. Verucile a nogenitale sunt dificil de tratat. În cazuri rare, acestea pot progresa şi pot deveni maligne tumori Buschke-Lowenstein. HPV6 şi HPV11  pot cauza şi o afecţiune rară cunoscută sub numele de papilomatoză respiratorie recurentă PRRîn care verucile se formează pe laringe sau alte părţi ale căilor  respiratorii.

Virusul HPV: mod de transmitere şi reguli de scădere a riscului de infecţie

În cazuri rare, femeile cu infecţie genitală HPV  pot transmite virusul copilului în timpul naşterii. PRR netratată poate deveni grav debilitantă din  cauza obstrucţiei căilor respiratorii. Răspunsul imun după infecţia cu HPV  Intervalul de timp mediu dintre infectarea cu HPV  şi seroconversie este de aproximativ 8—12 luni, deşi răspunsul imun variază în funcţie de individ şi tipul HPV.

Pentru majoritatea oamenilor, virusul papilomavirus uman HPV dispare de la sine, în mod spontan. Dar pentru alții care nu elimină virusul, anumite tipuri de HPV pot provoca cancere cervicale, vaginale și vulvare la femei și cancer anal la bărbați și femei.

Infecţiile  HPV  se limitează la  stratul el virus hpv papiloma al mucoasei şi nu induc un răspuns imun viguros. Anticorpii anti - HPV  cel mai bine caracterizaţi şi cei mai specifici sunt cei dirijaţi împotriva proteinei  L1 a virusului.

Meniu de navigare

Datele disponibile cu privire la posibilitatea ca infecţia naturală cu  HPV  să inducă protecţie  împotriva reinfectării sunt îndoielnice. Se pare că există un risc redus de reinfectare cu acelaşi tip  de HPV, însă infecţia nu pare să ofere protecţie  imunitară generală sau specifică unui grup contra  reinfectării cu alte tipuri de HPV.

Pentru indivizii cu infecţie HPV  persistentă, pot trece mai multe luni sau mai mulţi ani până ce NIC se dezvoltă şi devine detectabilă clinic. În majoritatea cazurilor, persoanele la care apar leziuni produc un răspuns imun mediat celular IMC efficient şi leziunile regresează.

Incapacitatea de a dezvolta un IMC eficient pentru a elimina sau limita sunt necesare pentru a măsura impactul programelor de vaccinare anti-HPV şi depistării cancerului de col uterin.

El virus hpv papiloma şi în cazul introducerii oricărui vaccin nou, trebuie avute în vedere dispoziţii el virus hpv papiloma monitorizarea post-comercializării, pentru a garanta siguranţa. Investigarea promptă şi riguroasă  a oricăror reacţii adverse grave ajută la menţinerea încrederii în programul de imunizare.

Cancerul este o maladie care, descoperita timpuriu, ofera un procent semnificativ de vindecari. Rata de mortalitate datorata cancerului de col uterin a scazut in ultimii ani in tarile dezvoltate, ca rezultat al depistarii precoce si a modernizarii mijloacelor de tratament. In tara noastra acest neoplasm are o incidenta scazuta, dar in multe cazuri este descoperit in faze avansate. In Romania acest cancer ocupa locul al doilea in randul neoplaziilor sexului feminin, dupa cancerul mamar.

Studii multicentrice în ţări cu venituri reduse, referitoare la tinere sănătoase şi populaţii speciale de exemplu infectate cu HIV,  adolescenţi subnutriţi, persoane infectate cu malaria endemică ar trebui să furnizeze dovezi suplimentare asupra impactului vaccinului la acele populaţii.

Eficienţa  costului şi impactul schemelor de vaccinare cu 2 doze faţă de 3 doze în ţările cu venituri reduse şi medii necesită evaluări suplimentare.